Conservarea mediului ambiental in Cartierul Calea Lipovei

Articol aparut in Monitorul Primariei Timisoara Nr. 61 - Decembrie 2007
Investiţii majore în zonă
În Cartierul Calea Lipo­vei, în anul 2007 s-au investit 8.648.000 lei în reparaţii capitale la infrastructură şi diverse amenajări urbane. Suma investită a fost cu 80% mai mare decât în 2006 şi rezultatul a devenit vizibil. În zona de nord a cartierului, între strada I. I. de le Brad şi Borzeşti s-a realizat o reparaţie capitală a infrastructurii. În primul rând, s-au reabilitat sute de metri liniari de reţea termică, pe străzile Perlei, Silistra, str. Verde, arh. Ion Mincu. Au fost asfaltate străzi şi trotuare pe I. I. de la Brad, Perlei, Silistra, Lăutei, Baghetei, Iasomiei, Holdelor, Verde, Stuparilor, Lucerna. În paralel, au fost reparate aleile şi intrările la blocuri şi s-au amenajat câteva parcări în spaţiile dintre imobile. Şi în zona UMT s-au reparat şi asfaltat câteva străzi, în perimetrul Măcin - Babadag – Dobrogea, şi s-a îmbunătăţit iluminatul stradal. În cadrul programului "Timişoara ecologică”, în lunile august şi septembrie s-au amenajat două locuri de joacă - pe strada Irlanda şi lângă complexul comercial Papilla. Dacă facem un bilanţ sumar,constatăm că din cele opt propuneri de investiţii înaintate de către noi Primăriei pentru 2007, şapte au fost realizate integral şi una parţial - amenajarea străzii Copernic – lucrarea aceasta continuând şi în 2008.
Atitudine constructivă
Pentru anul 2008, Consiliul Consultativ de Cartier a înaintat spre aprobare un set de propuneri care vizează atât continuarea reparaţiilor la infrastructură (la sud de str. Borzeşti), cât şi îmbunătăţirea mediului ambiental. Ca urmare a numeroaselor sesizări primite de la cetăţeni, membrii biroului nostru de conducere au ajuns la concluzia că principala problemă în Calea Lipovei este degradarea mediului. Pe lângă reducerea treptată a spaţiilor verzi şi creşterea traficului auto, în cartier a apărut în ultimii ani şi un disconfort generat de mirosul substanţelor organice provenite din zona industrială. Tocmai de aceea, Consiliul Consultativ de Cartier a elaborat un plan local de acţiune care are ca obiectiv diminuarea efectelor poluării de toate felurile: atmosferică, fonică şi terestră. Concret, măsura a fost determinată de studierea Rapoartelor de mediu publicate lunar de Agenţia de Protecţia a Mediului Timişoara. S-a certificat că locuitorii din Calea Lipovei inspiră zilnic concentraţii de dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, pulberi în suspensie şi compuşi organici volatili care depăşesc uneori normele admise. Toate aceste noxe provin din ţevile de eşapament ale maşinilor care circulă prin cartier şi din emisiile întreprinderile din zonă. Principalul factor poluator cu efect nociv asupra sănătăţii populaţiei este traficul auto de tonaj greu. Acesta se desfăşoară chiar prin mijlocul cartierului (în lipsa şoselei de centură), adică pe străzile Amurgului, Ialomiţa si Demetriade.

articolul poate fi citit in intregime la adresa: http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId=1&viewCat=6&viewItem=2328

Calea Lipovei- un cartier cu aspiratii europene

articol publicat in suplimentul la Evenimentul zilei de vest in 29.12.2007

Scriam in numarul trecut al ziarului ca in Calea Lipovei, in anul 2008, va incepe o noua revolutie. Ca orice revolta clasica, revolutia pornita din cartierul nostru va avea ca obiectiv principal o transformare radicala a tuturor structurilor sociale, economice si politice ale intregului sistem. Fiindca, daca ne gindim bine, la rece, intregul sistem este vinovat pentru actuala stare de lucruri si, in consecinta, el trebuie modificat din radacini. Cine a citit acest paragraf se va gindi ingrozit la miscari de strada, manifestatii diverse si violente gratuite. Va garantam insa ca nu va fi de loc asa! Revolutia noastra se va desfasura prin mijloace pasnice, diplomatice, cu negocieri multiple. Nimic spectaculos nu se va intimpla! Nu va fi ceva palpitant, care sa se intimple la televizor si sa ne tina noptile cu ochii deschisi. Razmerinta noastra va fi amiabila. Vom iesi in strada, evident, dar o vom face pentru a intretine spatii verzi si pentru a planta copaci. Fiindca revolutia din Calea Lipovei este O REVOLUTIE VERDE.
Pare ciudat sa vorbesti de o revolutie verde in sezonul alb. Dar noi vrem sa o gindim din timp si sa o pregatim in cele mai mici amanunte. De altfel, acum cind stam la gura sobei, gindurile noastre sunt cu siguranta mai limpezi, mai asezate. Si, asemeni taranului roman, care isi pregateste ogorul toamna pentru lucrarile de primavara si noi, gospodarii de la oras, locuitorii acestui cartier, ne facem planuri pentru urmatorul sezon primavaratec.
Statistica, intre teorie si practica
Potrivit inregistrarilor de la “Evidenta populatiei”, in cartierul Calea Lipovei domiciliaza 23.859 de adulti si 5613 copii. Asadar, in cartierul nostru locuiesc 29.472 cetateni.domiciliati in 12.219 apartamente cu 27.891 de camere, situate in proportie de 82,7 la suta in blocuri si 17,3 la suta in case particulare. Peste 82 la suta din aceste locuinte sunt proprietate personala, o proportie neatinsa de societatile occidentale. Densitatea populatiei este de 2722 locuitori/kmp, iar distributia pe sexe ne arata ca femeile sunt cu 4 la suta mai multe decit barbatii. Toate aceste date statistice ne demonstreaza ca scriptic stam destul de bine. Suntem pe la mijlocul clasamentului in topul cartierelor oraselor europene cu populatie de sub 1.000.000 de locuitori, atit ca suprafata locuibila/ persoana (15,58 de mp), cit si ca numar de persoane pe camera(1,05). Pretul locuintelor din Calea Lipovei este uneori mai mare comparativ cu pretul locuintelor din cartierele unor orase similare din Germania sau Portugalia. Locuintele noastre sunt mai ieftine decit locuinte asemanatoare din Manchester (Marea Britanie­­), dar mai scumpe decit cele de la Salonic (Grecia). Teoretic, din punct de vedere locativ suntem un cartier european. Ar trebui sa fim fericiti! La mai putin de un an de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cartierul Calea Lipovei este un cartier european. Afirmatia este un motiv de mindrie patriotica si ne ofera garantia ca suntem egalii celorlalti cetateni europeni.Teoria este insa una si practica este alta! Fiindca:
-prin niciun cartier al vreunui oras european de marimea si valoarea Caii Lipovei nu trec 300 de autovehicule de tonaj greu in fiecare ora, asa cum trec prin cartierul nostru;
- in niciun cartier al vreunui oras european zona industriala nu este inconjurata de zone rezidentiale asa cum se intimpla in cartierul nostru;
- in putine cartiere ale oraselor europene, suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor este mai mica decit cea din Calea Lipovei.
Si exemple de acest gen pot continua. Daca le luam in calcul insa numai pe cele enumerate, statistica “egalitara” prezentata mai sus isi pierde din valoare. Cartierul nostru nu mai este atit de european pe cit pare in cifre si, in ultimii 20 de ani, mai degraba s-a depreciat decit s-a apreciat. A crescut doar pretul apartamentelor si al caselor! Desi ele sunt aceleasi ca acum 20 de ani! Si noi, locuitorii suntem aceeasi, numai ca acum suntem ceva mai batrini! Teoretic suntem mai bogati, dar practic nu avem nimic. Decit casa in care stam! In plus, in cei 20 de ani, tot ecosistemul din jurul nostru a inceput sa cada. Strazile s-au stricat, canalizarile s-au infundat, spatiile verzi au devenit gri, betonate. A aparut poluarea, zgomotul, praful. Am fost martorii vii ai unei deprecieri continue. Si am cam stat cu miinile in sin, fara sa facem nimic, privind nostalgic cum ni se strica viata. Daca continuam sa stam asa peste 25 de ani situatia se va agrava. Vom constata, daca vom mai fi in viata, ca pretul apartamentului va fi dublu si ca noi, in fapt, vom fi de doua ori mai saraci.Si de patru ori mai bolnavi.
Ceva trebuie facut…Dar ce?
Cetatenii din cartier, membrii Consiliului Consultativ au inteles ca trebuie facut ceva. Actiunea, oricit de ineficienta ar fi, e mai buna decit lipsa ei. Solutiile apar din activitate si nu din inertie. Membrii consiliului au inceput sa fie activi. De la un timp incoace s-au agatat de gitul primariei si acum nu mai vor sa-si desclesteze gura. Primaria horcaie stins, dar nu are ce face si actioneaza. Spre exemplu, in anul 2007,a investit in cartierul Calea Lipovei suma de 8.468.000 RON pentru reabilitarea retelelor termice, asfaltarea strazilor, a trotuarelor si a intrarilor la blocuri. S-au facut si doua noi locuri de joaca si citeva parcari. Pe scurt, a fost reabilitata jumatate din infrastructura cartierului. In anul 2008 va fi refacuta cealalta jumatate.Se va interveni in tot arealul situat la sud de strada Borzesti. Fiindca la nord de Borzesti s-a cam terminat (cu exceptia strazii Copernic, fireste, unde se lucreaza in continuare). Toate aceste lucruri se vad. Numai cei rau intentionati nu vad. Nordistii cartierului sunt, in general, multumiti. Sudistii cartierului vor fi multumiti la anul. Bun, sa presupunem ca la sfirsitul lui 2008 vom avea intreaga infrastructura reparata. Vom fi mai fericiti, vom trai mai bine? Vor inceta sa circule autovehiculele grele pe Aradului, Ialomita, Demetriade? Poluarea atmosferica va fi mai redusa? Poluarea fonica se va diminua? Raspunsul la toate aceste intrebari este negativ. Oamenii au obosit de cind string semnaturi si fac reclamatii. Eu m-am plictisit de cind trag semnale de alarma. Fiindca problemele din Lipovei nu tin de canalizare sau trotuare. In Lipovei a inceput sa lipseasca aerul. Respiram in fiecare zi si lucrul acesta a devenit suparator. Pe deasupra pe strazile noastre circula in fiecare zi vreo 9000 de masini ale cartierului si vreo 12.000 din afara lui. Masinile nu respira, ele aspira. Tot un drac! Din pacate o masina aspira de 100 de ori mai mult decit respira un om. Dupa socotelile noastre in fiecare zi, in cartierul Calea Lipovei se consuma vreo 60 de milioane de metri cubi de aer. Simbata si duminica mai putin fiindca nu se circula la unguri. Dar, oricum, si in zilele de sarbatori legale ne trebuiesc vreo 30 de milioane de metri cubi. De unde naiba atita aer? Cine fabrica aerul in Romania? Il aduc camioanele turcesti din Germania sau Austria? Nici pomeneala! Acum trei-patru sute de ani, cind veneau turcii, noi pirjoleam ogoarele si otraveam fintinile. Acum e invers. Ne pirjolesc ei vegetatia si ne otravesc aerul. Dar daca mai scriu despre soseaua de centura ma enervez, fac atac de cord si ramine articolul neterminat. Asa ca mai bine sa ne intoarcem la oxigen.
In cautarea oxigenului pierdut
Locuitorii cartierului sunt in cautare de oxigen. Au aflat ca oxigenul e fabricat de natura si au trimis la Maria sa Natura o delegatie. La inceput, Imparateasa verde n-a vrut sa-i primeasca fiindca, dupa parerea ei, in Calea Lipovei, oamenii si-au batut joc de natura: spatiile verzi s-au imputinat, copacii s-au uscat, pe artera Ialomita si Demetriade solul s-a desertificat. Oamenii s-au scuzat,au dat vina pe altii si pina la urma imparateasa, ca o mama buna ce e, le-a promis ca le da oxigenul necesar daca indeplinesc 3 porunci. Prima: sa planteze 7500 de copaci in urmatorii 5 ani. A doua: sa asigure 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor pina in 2013. Si a treia: sa-i pedepseasca aprig pe toti aceia care strica aerul. Oamenii au fagaduit ca vor indeplini poruncile si s-au dus la Primarie. Nu mica le-a fost mirarea cind Mai Marele Orasului a spus ca a primit si el aceleasi porunci nu de la Imparateasa verde ci de la Bruxelles. Alta Marie cu alta palarie, bineinteles! Noroc ca Primaria infiintase intre timp o Directie de Mediu,angajase vreo 20 de oameni, specialisti in domeniu si delegatii nostri au avut cu cine discuta.

Porunci concrete pentru Imparateasa Verde
Dupa dezbateri indelungate, pe harti, acte si studii de fezabilitate, s-au stabilit urmatoarele masuri concrete:
1.In februarie-aprilie 2008 se vor planta peste 1000 de copaci pe aliniamentele stradale: Pasteur, Constantin cel Mare, Ion Ionescu de la Brad, Ialomita, Demetriade si Holdelor, precum si la Gradinita nr 20 si Scoala generala 7.Operatiunea va fi efectuata pe cheltuiala Primariei Timisoara iar puietii vor fi adusi din Ungaria.
2. Toate asociatiile de proprietari din Calea Lipovei care doresc sa planteze copaci sau gard viu in spatiile dintre blocuri, pot face cerere scrisa, stampilata de administrator, la Directia de Mediu din Primarie si vor primi gratuit puieti,arbusti si gard viu.Operatiunea de plantare va fi asigurata de locatari.
3.In primavera 2008 se va amenaja provizoriu intersectia Holdelor-Borzesti,urmind ca in toamna,dupa parcurgerea etapelor de studii si licitatie sa se amenajeze acest centru de cartier intr-o noua conceptie peisagistica.
4.Se vor efectua lunar,masuratori a nivelului de zgomot si a nivelului de noxe pe principalele artere de circulatie si se vor lua probe de sol din zona Piata Noua, zona Continental,str Albinelor pentru verificarea poluarii solului. Rezultatele masuratorilor vor fi publicate in Monitorul Primariei si in caz de depasire a concentratiilor maxime admise se vor lua masurile ce se impun.
5.Se vor studia posibilitatile de construire ale unor parcari ecologice (parcari cu iarba realizate pe un suport material solid din metal sau plastic dur care sustin greutatea masinilor) precum se va analiza si dezbate public varianta inierbarii acoperisurilor bateriilor de garaje.

Cetatenii din cartier si angajatii primariei sunt constienti ca aceste masuri imediate nu vor rezolva decit o mica parte din problemele mediului ambiental din Calea Lipovei. Noi nu vom avea niciodata copacii Londrei sau suprafata de spatiu verde din Stockholm (82 mp /locuitor). Dar sigur este ca la aceasta ora stam mai bine decit Bucurestiul (9mp/locuitor )si Atena (11mp/locuitor).Si daca vom incerca sa facem din Revolutia Verde o preocupare permanenta s-ar putea ca in Cartierul Calea Lipovei sa fie mai usor sa traiesti. Nu stim ce ne rezerva viitorul dar datoria noastra este sa incercam.Altfel ne vor judeca copiii si nepotii nostri.

Dan Constantin Goldis
Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier Calea Lipovei.

Avem nevoie de o padure ecuatoriala

- articol publicat in Focus Vest in 30.11.2007 -

Potrivit inregistrarilor de la "Evidenta populatiei", in cartierul Calea Lipovei domiciliaza 23.859 de adulti si 5613 copii. Asadar in Calea Lipovei locuiesc exact 29.472 cetateni. Toti acesti oameni respira in fiecare minut. Stiind ca in cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamani o cantitate de 500 cm cubi de aer, putem calcula ca necesarul zilnic de aer pentru Calea Lipovei este de 750.000 de metri cubi numai pentru respiratia cetatenilor. Daca mai socotim ca prin cartier mai circula in fiecare ora peste 1000 de masini, adica 24.000 de masini zilnic, care nu apartin cartierului, la care adaugam alte 12.000 care apartin cartierului, ajungem la concluzia ca numai pentru circulatia auto mai avem nevoie zilnic de 90 milioane de metri cubi de aer .”De unde atita aer?” se lamenteaza Dan-Constantin Goldis, presedintele Consiliului Consultativ de Cartier. Ne-ar trebui vreo 3000 de copaci pentru respiratia locuitorilor si 360.000 pentru “inspiratia” masinilor. O adevarata padure ecuatoriala! Fara sa mai socotim instalatiile industriale, flacarile de la gazul din apartamente si focurile facute in sobe care, la rindul lor, consuma si ele oxigen.” Situatia este mai dramatica iarna, cind vegetatia din cartier, dupa ce a muncit o vara intreaga producind oxigen, si-a luat o binemeritata pauza de productie. Vreo sase luni, de acum incolo, locuitorii cartierului in lupta lor pentru existenta au ramas fara singurul lor aliat, natura.. Trupele de oxid si dioxid de carbon marsaluiesc acum nestingherite pe strazile din cartier. Praful, plumbul si carbonul din aer fac acum legea in Calea Lipovei. Nimeni nu-i poate opri. Autoritatile locale sunt neputincioase, partidele politice tac iar ministerele din Bucuresti nu comenteaza. Pentru poluarea atmosferica din cartier nu exista decit un singur vinovat: frunza de copac care cade toamna si nu-si mai face fotosinteza...
Dusmanul invizibil
James Gaudeman, de la Universitatea California de Sud din Los Angeles,afirma intr-un studiu publicat in revista "The Lancet" ca tinerii, copiii si adolescentii, care locuiesc la mai putin de 500 de metri de o sosea circulata intens au prezentat o capacitate a plamanilor cu 3% mai redusa fata de cei care au locuit la mai mult de 1,5 kilometri de o artera cu trafic intens. Potivit studiului, acest deficit este un factor de risc important pentru maladiile respiratorii si cardiovasculare care apar mai tirziu in perioada maturitatii. Desigur ca aceste informatii nu sunt cunoscute in Romania si chiar daca ar fi cunoscute la ce ar folosi? Locuitorii din Calea Lipovei nici nu stiu ce dusmani puternici ii pindeste din aer. In raportul privind “Starea de mediu pe 2006” al agentiei judetene se arata ca pulberile sedimentabile măsurate în zona au depăşit in proportie de 210,12% cantitatea maximă admisibilă lunară, valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie este de 115,22 % din concentraţia maximă admisibilă si nivelul de zgomot pe strazile Ialomita, Demetriade si Amurgului a fost de 74,5 db fata de limita maxima admisa de 70 db. Cine citeste insa un asemenea raport? El a fost dat publicitatii la timpul potrivit, dar nimeni nu s-a alertat. Oficialii nu doresc sa panicheze populatia si nici populatia nu are timp si nervi sa se informeze singura. Presedintele de cartier ne explica logica autoritatilor: ”acesti dusmani aerieni sunt invizibili si, daca sunt invizibili inseamna ca nu exista. Cine a vazut vreodata oxidul de carbon sau pulberile in suspensie?" Locuitorii cartierului au devenit mai iritabili, mai obositi, mai surzi, au plaminii mai cenusii si inimile mai slabe, dar nu stiu care e motivul real. Probabil ca scandalul politic e de vina, gindesc ei,si pornesc televizorul sa se linisteasca.Ei nu stiu ca de vina este frunza de copac, care tocmai acum, in luna noiembrie si-a gasit sa cada…
Ce nu se vede, se simte…
Si totusi cineva a vazut ceea ce nu se vede. Sitea Dumitru isi are resedinta pe strada Albinelor, in apropierea intreprinderii Continental AP. Ne povesteste ca in anumite dimineti gaseste particule fine negre pe frunzele plantelor din gradina. Cel mai mult il ingrijoreaza ca multi copaci din curtea sa s-au uscat. In plus, sunt zile in care simte un miros persistent, ca un gaz sufocant care ii blocheaza caile respiratorii. Andreea Barbuceanu, o vecina, il completeaza: “cel mai puternic miros se simte dupa ora 18 si noaptea intre orele unu si patru. Nu pot sa deschid geamul sa intre aer, fiindca ma sufoc in propria mea casa”. Aceste discutii s-au purtat in data de 15 noiembrie 2007 la dezbaterea publica organizata de Agentia de Mediu la sediul firmei Continental. Experti independenti au prezentat un studiu din care reiesea ca firma nu polueaza. Locuitorii cartierului nu au fost de acord, au cerut informatii suplimentare si dezbaterea publica s-a replanificat.In razboiul celor doua tabere, un raport stiintific a fost contestat de un simt olfactiv. Fiecare parte crede in adevarul ei. Si, bineinteles, solutia finala a ramas in coada de peste. Fiindca, pina la urma,nimeni nu este de vina. Poate doar copacii domnului Sitea care au murit din senin.
Masuri vizibile pentru dusmanul invizibil
Nu se stie ce face Ministerul Transportului in privinta soselei de centura a Timisoarei.Nu se stie ce face Ministerul Mediului pentru diminuarea poluarii industriale. Nu se stie ce fac autoritatile locale pentru atenuarea zgomotului sau eliminarea poluarii terestre. Se stie insa ce fac locuitorii cartierului:se organizeaza. Consiliului Consultativ de Cartier s-a asociat cu organizatia non-guvernamentala “Generatie Tinara”, si au constituit Grupul pentru promovarea opiniei publice, pe scurt GIPRO. La acest grup s-au afiliat numeroase persoane fizice, oameni nemultumiti de calitatea mediului inconjurator. S-a elaborat un program de actiune intitulat “Oxigen pentru cartierul meu”, s-au strins semnaturi pentru reprezentativitate,s-au facut planuri de masuri si s-au initiat actiuni concrete. Oamenii vor o “reconstructie ecologica” in cartier. Au citit expresia aceasta in documentele U.E.,le-a placut si acum cauta sa gaseasca masuri vizibile pentru contracararea dusmanului invizibil. Ii preocupa cei 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, prevazuti in normativele europene pina in 2013, ii preocupa plantarea perdelelor forestiere, ii preocupa monitorizarea poluarii atmosferice si terestre. Goldis Dan Constantin, coordonatorul grupului, ne spune ca este constient ca GIPRO nu are solutii la toate problemele, dar ca se pot initia si masuri care pot aduce o inbunatatire mediului ambiental. Spre exemplu, cu ajutorul Primariei Timisoara, in primavara anului 2008, se vor planta in zona citeva mii de puieti si vor fi amenajate spatiile verzi. ”Cel mai potrivit moment pentru a planta un copac a fost acum 20 de ani, ne spune el. Eram prea tineri atunci…Noroc ca a mai venit un moment potrivit. Este… acum”.

Roxana TEGZES

Stimate vecin,

In anul 2007 s-au realizat citeva lucruri notabile in cartierul nostru. S-au asfaltat strazi, s-au reparat trotuare, s-au reabilitat sute de metri de retea termica, s-au facut locuri de joaca pentru copii. In anul 2008 toate aceste lucrari vor continua. Trebuie sa recunoastem ca mediul nostru inconjurator arata astazi mai bine decit in anii trecuti… Dar trebuie sa recunoastem, in acelasi timp, ca noi, cetatenii din Calea Lipovei, avem o mare problema: poluarea atmosferica, fonica si terestra.
Multi dintre dvs. au reclamat traficul auto greu care ne trece pe strazi. Altii au reclamat problema gunoiului care ne inconjoara din toate partile. Nici cu spatiile verzi nu stam prea bine. Vreo 20 de locuitori din Calea Lipovei au sesizat ca exista si o poluare atmosferica produsa de intreprinderile din zona industriala. Un cetatean sustine ca plantele din gradina lui s-au ofilit dupa o ploaie acida...
Nu stim care este adevarul. Este greu de aflat. Dar nu este imposibil. Iata de ce, Consiliul Consultativ de Cartier a hotarit sa se implice activ in rezolvarea tuturor problemelor de mediu care ne afecteaza viata zi de zi. Impreuna cu Asociatia “Generatie Tinara”, o organizatie non-guvernamentala, am constituit un grup de promovare a opiniei publice care si-a propus sa rezolve aceste lucruri. Am initiat o actiune, “Oxigen pentru cartierul meu”, am lansat o campanie de stringere de semnaturi, am pornit o munca de documentare si de monitorizare a tuturor acestor producatori de poluare. Vom organiza dezbateri publice, conferinte de presa, campanii electronice de informare, procese, vom lansa un site pe internet. E multa munca, uneori foarte dificila. De la un timp incoace, citim rapoarte de mediu si purtam discutii cu medici si ingineri, fara sa avem specialistii nostrii calificati. Tocmai de aceea, astazi va cerem ajutorul! Si, va rugam din tot sufletul, sa ne ajutati cum puteti! Cu o semnatura de adeziune, cu o informatie despre un focar nou de poluare, cu un sfat, cu un nume de specialist. Cautam ingineri de mediu, chimisti, medici, juristi, sociologi care doresc sa se implice. Orice sfat e binevenit! Orice om este asteptat. Intrati in lupta pentru viata noastra si a copiilor nostrii. Daca vom fi mai multi, vom fi si mai puternici. Contactati-ne daca aveti ceva de spus. Si nu uitati! Demonstrati ca in democratie puterea poate apartine omului obisnuit!
Cu respect,
Dan Constantin Goldis, tel 0722685366,
E-mail: promovareaopinieipublice@yahoo.com

Scrisoare deschisa

articol publicat in suplimentul Evenimentului Zilei de Vest din 29.11.2007

Stimati cetateni din Calea Lipovei,

Stiati ca …
… pulberile sedimentabile măsurate în zona centrală şi zonele industriale ale municipiului Timisoara, in anul 2006, au depăşit cantitatea maximă admisibilă lunară, reprezentând până la 210,12% din valoarea impusă conform STAS 12574-87?
… valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie măsurate în zona
industrială Calea Soarelui reprezintă 115,22 % din concentraţia maximă admisibilă conform STAS 12574-87? In zona industriala U.M.T. nu s-a masurat aceasta concetratie, din lipsa de aparatura, dar credeti ca este mai mica?
… depăşirea limitei maxime admise a nivelului de zgomot s-a înregistrat în 76.2% din numărul total de puncte de măsură, efectuate in anul 2006 in Municipiul Timisoara? De pilda, valoarea medie a zgomotului pe strada Ialomita a fost de 74,5 db fata de limita maxima admisa de 70 db, iar pe Calea Aradului si Amurgului a fost de 74,8 db.
…circulatia auto de trafic greu si activitatea industriala sunt principalele surse de poluare atmosferica si fonica in cartierul nostru?
…pe strazile Amurgului, Ialomita, Demetriade trec 1200-1300 de autovehicule pe ora, in ambele sensuri de circulatie, din care 30 la suta sunt de mare tonaj si nu apartin acestui mare oras?
…noi, toti cei care locuim in zona, am devenit mai iritabili, mai obositi, mai surzi, avem plaminii mai cenusii si inimile mai slabe, fiindca traim zi de zi intr-un mediu ambiental ostil vietii normale, depreciat de traficul auto greu si activitatea industriala?


Ei bine, asa-i ca nu stiati? Si noi am aflat de curind toate aceste informatii studiind raportul privind “Starea de mediu pe 2006” al agentiei judetene. Pina atunci, aveam banuieli vagi, circulau zvonuri, primeam sesizari privind existenta unui disconfort permanent. Unele reclamatii afirmau ca miroase ceva in aer, altele ca nu se poate respira in anumite zile, multi cetateni spuneau ca nu pot dormi noaptea din cauza zgomotului autocamioanelor, altii ca se fisureaza tencuiala caselor din cauza vibratiilor…Personal, in calitate de presedinte al consiliului de cartier, m-am luat de git cu unii, am mai reclamat pe altii, am dat si cite o informatie la ziar, am vorbit despre problema poluarii la radio si televiziune…Dupa un an de sesizari, am constatat ca “am latrat “ degeaba. Nu s-a schimbat nimic. Timisoara nu are nici acum sosea de centura, iar zona industriala este marginita, de o parte si de alta, de blocuri de locuinte. Halal habitat! Demn de un cartier european, intr-un oras de 5 stele, pe un continent care se vrea ecologic. Cum am putut sa dau atitia bani ca sa ma mut aici? Pe deasupra, spatiile verzi din jurul nostru se imputineaza mereu. Anul trecut pe strada mea erau citeva casute mici, cochete, cu gradini de flori si pomi. Anul acesta, in locul lor s-au inaltat imobile cu 2 etaje si mansarda, total 8 apartamente pentru 8 familii care au … 16 masini. Cind vin acasa toti se umple strada si se gituie circulatia. Fereasca Dumnezeu de vreun incendiu!
Ce s-a facut?
Aceasta-i intrebarea! Grea intrebare! Am cautat raspunsul in “Conceptul Strategic de Dezvoltare Economico-Socială a Zonei Timişoara”. Va place titlul? Mie imi place! Are 4 direcţii strategice de dezvoltare, 19 obiective, 67 de subobiective si 448 de masuri concrete. Toate acestea sunt cuprinse ca şi aplicaţii ale Agendei 21 de la Rio de Janeiro si completate cu Agenda Habitat II. Am cazut pe spate cind am citit. Sunt “meseriasi” cei care l-au redactat. Au studiat si lucrarile de la Rio de Janeiro…Ma intreb insa cite masuri s-au aplicat in practica din cele 448, ce concluzii s-au tras dupa ce s-au finalizat cele 19 obiective cu cele 67 de subobiective? Citi dintre parlamentarii, consilierii judeteni si municipali, alesi in 2004, stiu ca exista un asemenea material? Si, mai ales, ce au facut pentru punerea lui in practica, fiindca au trecut vreo 6 ani de cind avem acest concept strategic, elaborat dupa norme intercontinentale? Fiindca si la aceasta ora, ca si acum 6 ani, “cartierul Calea Lipovei reprezintă un ecosistem complex cu specific special, care prezintă un echilibru labil, necesitând reconstrucţie ecologică în zonele cu aglomerări de blocuri si zonele preponderent industrializate.”(citat din studiu). Cind a inceput reconstructia ecologica a acestui ecosistem labil ? Si, mai ales, unde ? Este drept ca au aparut vreo doua noi locuri de joaca, au fost modernizate niste intersectii si s-au reparat jumatate de strazi si trotuare. Este drept ca si Continentalul a investit niste bani in modernizarea instalatiilor de exhaustare. Dar oare este suficient? Asta-i tot ce se putea face? Camioanele continua sa treaca, vegetatia se usuca si nici noi, oamenii, nu o ducem prea bine! Actualul ministru al transporturilor ne tot promite ca vor incepe lucrarile la soseaua de centura a Timisoarei si promisiunea lui se amina de la luna la luna. Dar nu trebuie sa ne mire fiindca si ceilalti 3 fosti ministri au facut la fel, indiferent de culoarea lor politica, fie ca a fost rosie, fie ca a fost orange. Culoarea plaminilor nostrii insa a devenit intre timp pamintie. Si asta nu e culoare politica. E culoare cavernoasa!
Ce se face?
Nu stim ce face Ministerul Transportului, nici Ministerul Mediului, nici Consiliul Judetean si nici cel Municipal. Stim insa ce fac locuitorii cartierului. Au hotarit sa iasa din transee si sa se arunce in lupta. Pare belicoasa o asemenea exprimare, dar este un fapt cit se poate de real. Pina la urma este o chestiune de viata si de moarte. Au inceput sa se organizeze pentru lupta cea mare. Au constituit un grup prin asocierea Consiliului Consultativ de Cartier cu organizatia non-guvernamentala “Generatie Tinara”, pe care l-au intitulat Grupul pentru promovarea opiniei publice, pe scurt GIPRO. La acest grup s-au afiliat numeroase persoane fizice, locuitori ai cartierului, oameni nemultumiti de calitatea mediului inconjurator. Au elaborat un program de actiune intitulat “Oxigen pentru cartierul meu”, au strins semnaturi pentru reprezentativitate, au initiat actiuni concrete, au participat la dezbateri publice, au desenat o sigla si acum muncesc la un site pe internet. Sunt hotariti sa mearga pina in pinzele albe ! Au invatat intre timp ca pentru un mediu sanatos nu e foarte important sa tragi concluzii, ci sa oferi solutii si, intr-o singura zi, in baza L 544/2001, au trimis 5 sesizari, la toate autoritatile cu atributii pe linie de mediu.
Ce se va face?
Grupul si-a propus sa inceapa cu lucruri mici. Oamenii vor sa sadeasca un pom, sa faca o fintina, sa semene un metru patrat de gazon. Dumnezeul acestor oameni este Dumnezeul lucrurilor marunte. Dar din lucrurile marunte s-au inaltat lucrurile mari. Si speranta secreta a locuitorilor din cartierul Calea Lipovei este ca in zona lor sa se nasca, din apa si lut, un lucru maret. Mai précis, acea “reconstructie ecologica” prevazuta in programele planetare, continentale, nationale si orasenesti. Sunt hotariti sa ceara ajutor din toata lumea. Mai ales acum cind au idei, oameni si personalitate juridica. Si ii invita la masa colaborarii pe toti cetatenii obisnuiti, dar si oamenii de ştiinţă si oamenii de afaceri, autoritatile si organizatiile non-guvernamentale. Adica pe toti aceia care vor si pot sa dea o mina de ajutor. Orice sfat este binevenit! Orice om este bine primit! Si cu siguranta efortul lor va fi rasplatit. Nu de catre initiatorii proiectului si nici de catre reprezentantii autoritatilor. Primii sunt lefteri, iar secunzii sunt zgirciti. Rasplata cea mare va veni de la Natura. Daca noi, cetatenii cartierului, vom avea grija de ea si ea va avea grija de noi.

Dan Constantin Goldis
Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier Calea Lipovei

A cazut o frunza in calea mea

articol publicat in Evenimentul zilei din 29.11.2007

Cind Adrian Stoica, un cetatean obisnuit din cartierul nostru, mi-a propus sa incepem un proiect amplu de inbunatatire a mediului ambiental, am cugetat o noapte intreaga. Ideea era buna, poluarea era o realitate si dorinta oamenilor de a lupta pentru viata lor era fireasca. Initiativa parea extraordinara. Dar, oare, va avea succes? Eram nelamurit. Prin minte imi alergau tot felul de ginduri tulburi. In fond, pe cine urma sa reclamam noi? Ministerul Transportului, Ministerul Mediului, Primaria, Prefectura, investitorii straini? Numai institutii tari sau monstri sacri. Ce forta avem noi, oamenii din cartier, sa ne batem cu toti acestia? Ce vom cistiga noi, cetatenii de rind, daca ii provocam la trinta pe acesti mastodonti bine organizati si bine finantati ? Nu vom parea noi ridicoli si desueti, cind peste un an sau doi, se va constata ca nu am fost in stare de nimic. Ne vor compatimi prietenii, rudele, cunoscutii. Si ne vor ride in nas dusmanii...
Dupa noaptea aceasta de indoieli, am ramas fara tutun. SI cind am iesit dimineata sa-mi cumpar tigari, mergind pe aleea din fata blocului, pe crestet mi-a cazut …o frunza.“Un lucru banal” vor spune realistii..”O coincidenta de spatiu si timp pentru cele doua miscari” vor spune fizicienii. Pentru mine insa caderea frunzei nu a fost nici un lucru banal si nici o potrivire de timp si spatiu. Pentru mine, frunza aceea ingalbenita de vreme, a fost un mesaj. Un mesaj al naturii moarte pentru natura inca …vie. Copacul acela, care imi strajuia fereastra de cind ma mutasem in cartier, imi ceruse ajutorul. Voia parca sa-mi spuna ca nu o ducea prea bine, ca se usca in fiecare an si murea cu zile, Voia parca sa-mi spuna ca nu vreau sa fac nimic pentru el. Dupa ce, ani de-a rindul, m-a ajutat sa respir mai mult oxigen si a ingitit el tot ceea ce mie imi dauna, adica carbonul masinii mele, al tigarilor mele, al incalzirii locuintei…Imi reprosa parca, subtil, fara vorbe, ca eu aveam indoieli in lupta mea pentru o natura mai curata. Incerca sa-mi spuna ca nu conteaza cum va fi primit demersul nostru, civic de catre autoritati si oameni. Si nu conteaza daca cineva va aprecia vreodata acest efort. El, copacul de la fereastra mea, va sti ca am incercat sa-l ajut. Si va tine minte. Si ma va rasplati. Cu o rasplata mai mare decit imi pot da oamenii. Imi va darui mai departe oxigenul de care am nevoie si va absorbi mai departe carbonul care ma inbolnaveste.
Cind am intrat in casa, am pus mina pe telefon si i-am spus lui Adi Stoica ca ma voi implica activ in proiectul “Oxigen pentru cartierul meu”. El s-a bucurat mult ca suntem deja doi oameni si doi oameni pot face mai mult decit unul. I-am spus ca suntem mai multi si ca toti acestia sunt aliati puternici care ne vor ajuta mereu in lupta noastra pentru un aer mai curat, Adi m-a intrebat cine sunt acesti noi aliati. I-am raspuns sa se uite pe fereastra la copacii din fata casei lui.

Dan Constantin GOLDIS
Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier Calea Lipovei

Experimentul Philadelphia, în varianta locală

articol publicat in Ziua de vest 21.08.2007

La cererea armatei, în 1943, Einstein şi Tesla, doi savanţi americani, au făcut un experiment: o navă de război s-a învăluit în ceaţă şi apoi a dispărut. Cu echipaj cu tot. Dar, la o secundă de la dispariţie, a reapărut la o depărtare de 600 de mile de Philadelphia, locul în care a dispărut. Teleportare? Invizibilitate? Nebunie colectivă? Nimeni nu ştie prea bine. Cazul e celebru. S-au scris cărţi, s-au făcut filme. Dar adevărul despre acest experiment nu este încă cunoscut. Fiindcă guvernul american a şters toate urmele de pe vasul USS Eldridge şi secretele experimentului sunt foarte bine păzite. Totuşi, în aceste zile, în Calea Lipovei din Timisoara, fenomenul Philadelphia se discută aprig. Într-o variantă locală, bineînţeles. Oamenii se adună pe strada Ialomiţa, fac scenarii şi îşi dau cu părerea. Ce contează că au trecut peste 60 de ani de la experiment, ei acum au aflat. Ba, mai mult! Au găsit şi o analogie între experimentul Philadelphia şi şoseaua de centură a Timişoarei. "Există sau nu şoseaua de centură a Timişoarei ?" Aceasta este întrebarea lor. Fundamentală problemă! Părerile sunt împărţite. S-au format două grupuri: ginta fizicienilor şi ginta logicienilor. Fizicienii susţin că şoseaua de centură există material, dar nu se vede, fiindcă binomul spaţiu-timp este distorsionat în Banat. Distorsiunea a avut o energie atât de mare, încât şoseaua de centură a Timişoarei a ajuns pe la Voiteni şi Săcălaz, acolo unde ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, va inaugura în septembrie nişte tronsoane. "Cu siguranţă, spun ei, şi camioanele care trec zilnic pe strada Ialomiţa şi Aradului vor fi "teleportate" la Voiteni." Astfel, savanţii români din Ministerul Transporturilor vor reuşi mai mult decât a reuşit Einstein. Dacă au teleportat centura, vor teleporta şi camioanele. E drept că şi tehnologia a avansat între timp. Numai ceaţă a rămas. Aşadar, în opinia lor, "şoseaua de centură a Timişoarei există, nu se vede şi, pe deasupra, e secretă. Nimeni nu va afla nimic, timp de o sută de ani."

Logicienii, în schimb, nu sunt de acord cu silogismul fizicienilor. "La ce e bună o şosea de centură secretă?", se întreabă ei. Doar la aterizarea OZN-urilor. Dar bucăţile de centură de la Giarmata Vii o deconspiră. Aşa că nici OZN-urile nu pot ateriza. În consecinţă, argumentele ştiinţifice luate din Dosarele X sunt de 2 bani. Adevărul este cu totul altul: şoseaua nu există, fiindcă nu trebuie să existe. Fiindcă nu vrea Dâmboviţa. Ce să facă Timişoara cu o şosea de centură? Vor dori apoi timişorenii şi autostradă. Cum se votează la alegerile locale în Timişoara? Mai bine fără centură. Dâmboviţa curge spre est, iar Bega spre vest. E clar că Bega e de vină: S-a orientat greşit. "Aşadar, Timişoara nu a avut, nu are şi nu va avea niciodată centură", concluzionează logicienii. Dan-Constantin Goldiş, mediatorul celor două grupuri, îi asigură pe cetăţeni că ministrul Orban, când va veni în septembrie la înaugurări, va anunţa şi destituirea comisiei care s-a ocupat de licitaţia amânată din august a centurii. Pentru încompetenţă şi lipsă de organizare. Auzind o asemenea ipoteză, cele două grupuri uită de diferendele de opinie, se unesc şi, în unanimitate, îl fac prost pe reprezentantul cartierului. Au chiar şi un argument foarte pragmatic. Nimeni nu a auzit de vreo destituire, de 4 ani încoace, de când… nu se mai lucrează la centură. Nimeni nu a fost pedepsit, nimeni nu a fost concediat. "În fond, toţi sunt cumetri", zic ei. Nebunie colectivă în Calea Lipovei. Ca în 1943, pe USS Eldridge. Dar, mai există o speranţă: în 2043, dosarele experimentului Philadelphia vor fi date publicităţii. Locuitorii de pe strada Ialomiţa, copiii amăgiţilor de astăzi, vor înţelege atunci ce s-a întâmplat cu vasul american. Şi apoi, prin analogie, vor descoperi şi adevărul căutat de părinţii lor. Fiindcă, deocamdată, astăzi, dosarul experimentului Timişoara este un secret la fel de bine păzit ca şi dosarul experimentului Philadelphia.

Roxana TEGZEŞ

Preşedintelui Traian Băsescu i s-a rezervat o cameră în Timişoara

- articol publicat in Ziua de vest 21.08.2007-

Preşedintele Traian Băsescu este invitat la Timişoara. Nu pentru vreo discuţie intelectuală, nici pentru o sindrofie şi nici pentru vreun năşit de copil. Preşedintele Băsescu este invitat la Timişoara pentru …dormit. I s-a rezervat o cameră spaţioasă, cu mobilă nouă, zugrăvită proaspăt. Aflată la etajul IV, ca să vadă tot. Perspectiva de aici e încântătoare. De la balcon nu se vede vreun munte, nici vreo apă sau vreun plai mioritic. Se vede, în schimb, şoseaua. Intreagă, de la un capăt la altul. Adică strada Ialomiţa, ceva din Demetriade şi puţin din Amurgului. Dan-Constantin Goldiş, preşedintele Consiliului de Cartier din Calea Lipovei, ne oferă informaţii suplimentare. "Îl invităm pe preşedintele Băsescu să doarmă, o singură noapte, la noi. Să vadă cum te poţi odihni când îţi zdrăngăne ferestrele la 3 noaptea, când se fisurează zugrăveala de pe pereţi, când îţi uruie necontenit în urechi motoarele de sute de cai putere. Abia aţipeşti, că te trezeşti din nou. Îi recomandăm să vină într-o noapte de marţi spre miercuri, fiindcă atunci spectacolul este complet. Mega-başi, mult fum şi jocuri de lumini la ferestre. O feerie deosebită!"

De fapt, înţelegem că zgomotul, fumul şi jocurile de lumini le fac zecile de camioane de mare tonaj, care trec prin faţa apartamentelor din Calea Lipovei. Camioane care n-au nici o legătură cu Timişoara. Sunt pornite luni în Olanda şi sunt oprite miercuri sau joi în Turcia. Şi invers. Oricum, tot timpul trec. Toată marfa Europei defilează prin Calea Lipovei şi Aradului, fiindcă Timişoara nu are şosea de centură. Locuitorii din zonă nu pot trece strada nici pe la…trecerea de pietoni. Fiindcă şoferii, de la înălţimea volanului lor, nu văd nici copiii, nici bătrânii, nici chiar oamenii obişnuiţi, cum stau pe trotuar. Şi oamenii încremenesc lângă indicatorul de trecere şi învaţă geografia Europei, citind prelatele de pe camioane. Acum, după 3 ani de stat la zebră, oamenii ştiu tot ce se vinde în Turcia, Bulgaria, Italia, Olanda, Suedia…Şi, în tot acest timp, respiră noxele aduse de pe acele meleaguri îndepărtate. Când aceşti "balauri" metalici merg cu viteză mică, arderea în motor nu este completă şi atunci se simte concentraţia de oxid de carbon. În zilele călduroase, te apucă ameţeala pe stradă… "Îl invităm pe domnul Băsescu să-i oferim o gură de oxigen de la noi. Din ăsta bun şi parfumat! (continuă reprezentantul cartierului). Îl invităm pe dânsul, fiindcă ne-a promis că vom trăi mai bine şi, deci, mai mult. La noi în cartier e tocmai invers. Noi trăim mai prost şi mai puţin. Nouă ne lipseşte un lucru vital: aerul. Şi, după cum ştiţi, vieţuitoarele nu pot trăi fară aer. Îi vom explica că nu înţelegem de ce s-a amânat iar licitaţia pentru şoseaua de centură. Ziarele ne povestesc că din chestiuni procedurale. Cum adică? De patru ani încă nu s-a lămurit procedura? Cine trebuia să o lămurească? De ce n-a reglementat-o până acum? Cine este vinovat?". Reprezentantul cetăţenilor ne spune că oamenii locului nu mai au răbdare. Tocmai de aceea, lansează un SOS urgent şi disperat, adresat unui om care ştie ce înseamnă apelul acesta. Un prim pas spre acţiuni mai radicale, ale unor oameni care nu mai au ce pierde, fiindcă, oricum, sunt condamnaţi la îmbătrânire grabnică şi moarte prematură.

Roxana TEGZEŞ

GENOCID ASUPRA TIMISORENILOR

- articol publicat in Ziua de vest in16.08.2007-

În urma plângerilor repetate ale unor cetăţeni din Calea Lipovei, în problema poluării, Dan Constantin Goldiş, preşedintele Consiliului Consultativ de Cartier din zonă, a monitorizat în fiecare miercuri, între orele 14 şi 15, traficul auto de pe strada Ialomiţa. În urma acestei monitorizări a constatat că valoarea medie de trafic în respectivele zile este de 924 de autovehicule, pe ambele sensuri de circulaţie, din care peste 210 sunt de mare tonaj. "Încercaţi să vă daţi seama, ne spune el, cât monoxid şi dioxid de carbon au lăsat în urma lor aceşti mastodonţi de 40 de tone. Şi câţi decibeli au afectat auzul şi sistemul nervos al locuitorilor de pe străzile Ialomiţa şi Demetriade! Şi culmea este că nimănui nu-i pasă!" De fapt, nemulţumirea cetăţenilor din cartier este mai veche. De vreo 4 ani, de când nu se mai face nimic pe şoseaua de centură a Timişoarei. Pe locuitorii de aici nu-i interesează cât a durat o licitaţie, cine nu a respectat contractul, ce comision s-a încasat, cine l-a luat, cum s-au pierdut banii japonezilor, ce miniştri ai transporturilor au fost, sunt şi vor fi. Pe oamenii de aici îi interesează viata lor şi a copiilor lor. Viaţa lor, care se scurtează cu fiecare zi. Dezamăgirea cea mare a cetăţenilor a venit acum două zile, când presa locală a anunţat ca licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor la şoseaua de centură a Timişoarei s-a amânat cu încă o lună. Preşedintele de cartier a mai spus: "Din 2003 lucrările se tot amână. Am fost fericiţi când am aflat că ministrul Berceanu a reziliat contractul cu firma grecească şi a alocat bani pentru centură. Dar ministrul s-a schimbat. A venit Ludovic Orban la conducerea ministerului, a făcut câteva vizite în Timişoara şi am continuat să sperăm că lucrurile se vor rezolva în viitorul apropiat. S-a anunţat licitaţia din august şi am aşteptat cu încredere rezultatul. Ca, ieri, să aflăm că totul se amână pentru încă o lună." Preşedintele cartierului Lipovei ne prezintă şi o socoteală. Pâna pe data de 10 septembrie (o lună în care nu se întâmplă nimic, fiindcă se aşteaptă desfăşurarea licitaţiei), pe străzile din Calea Lipovei, Aradului şi din zona Modern vor trece 150.000 de camioane de mare tonaj. Care vor face aerul irespirabil, vor creşte zgomotul şi vor strica de tot carosabilul. Şi ce este mai grav, vor micşora speranţa de viaţă a locuitorilor din zonă. Cu aproape o zi de viaţă. Mai precis, potrivit părerilor unor specialişti, din cauza noxelor existente în aer, fiecare cetăţean din zonă pierde, în fiecare zi, 8 minute din viaţa sa. "Un adevărat genocid! În curs de execuţie! De care nu e nimeni vinovat. Nici întreprinzătorii greci, nici guvernanţii români!" conchide supărat reprezentantul cartierului.

Roxana TEGZEŞ

Trafic de autostrada

-articol publicat in Evenimentul Zilei de Vest din 19 iulie 2007-

In urma plangerilor unor cetateni din Calea Lipovei, miercuri, 11 iulie 2007, intre orele 14.15 si 15.15, am monitorizat traficul auto de pe strada Ialomita, in fata Complexului Comercial Terra. In 60 de minute, prin fata mea au trecut 963 de autovehicule, 521 intr-un sens si 442 in celalalt, dintre care 243 au fost camioane de mare tonaj. Mi-am pus atunci intrebarea cat monoxid si dioxid de carbon au lasat in urma lor acesti mastodonti de 40 de tone si cati decibeli afecteaza auzul si sistemul nervos al locuitorilor de pe strazile Aradului, Ialomita, Demetriade, Modern. Timisoara nu are sosea de centura, dar are trafic de autostrada care serpuieste printre blocuri.

Cetatenii sunt foarte nemultumiti. Pe ei nu-i intereseaza cat a durat o licitatie, cine nu a respectat contractul, ce comision s-a incasat, cine l-a luat, cum s-au pierdut banii japonezilor, ce ministri au fost, sunt si vor fi. Pe oamenii de aici ii intereseaza viata lor si a copiilor lor. Si dupa socotelile specialistilor, in fiecare ora, viata li se scurteaza cu 30 de secunde. Treizeci de secunde la ora, inseamna 12 minute la zi, adica o zi jumatate la fiecare luna si tot asa mai departe. Asadar, in tot acest timp, de cand se tot discuta despre centura orasului, fiecare cetatean din zona este mai batran cu patru luni. Un adevarat genocid! De care nu e nimeni vinovat. Nici intreprinzatorii greci, nici guvernantii romani!
Dan Constantin Goldis, Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier nr. 3 Calea Lipovei

Realizari in 2007 si propuneri pentru 2008 in cartierul Calea Lipovei,Timisoara

In Cartierul Calea Lipovei in anul 2007 s-au investit 8.648.000 RON in reparatii capitale a infrastructurii si diverse amenajari urbane. Suma investita a fost cu 80% mai mare decit in anul 2006 si rezultatul a devenit vizibil. In zona de nord a cartierului intre strada Ion Ionescu de le Brad si strada Borzesti s-a realizat o ampla reparatie capitala a infrastructurii. In primul rind, s-au reabilitat sute de metri liniari de retea termica, pe strazile Perlei, Silistra, str. Verde, arh Ion Mincu. Apoi pe masura ce aceste lucrari au fost finalizate au demarat lucrarile de reparatii la asfaltari de strazi si trotuare pe strazile Ion Ionescu, Perlei, Silistra, Lautei, Baghetei, Iasomiei, Holdelor, Verde, Stuparilor, Lucerna. In paralel, au fost reparate aleile si intrarile la blocuri si s-au amenajat citeva parcari in spatiile dintre imobile. Si in zona UMT s-au reparat si asfaltat citeva strazi in perimetrul Macin, Babadag, Dobrogea si s-a inbunatatit iluminatul stradal. In plus, in cadrul programului “Timisoara ecologica” in lunile august si septembrie s-au amenajat doua locuri noi de joaca, unul pe strada Irlanda si celalalt linga complexul Comercial Papilla. In consecinta, daca facem un bilant sumar constatam ca din cele 8 propuneri de investitii inaintate primariei de catre Consiliul Consultativ de Cartier pentru anul 2007 au fost realizate 7 integral si 1 partial, (amenajarea strazii Copernic) infaptuirea acesteia continuind si in anul 2008, datorita volumului si a complexitatii deosebite a lucrarilor.

Pentru anul 2008, Consiliul Consultativ de Cartier a inaintat spre aprobare urmatoarele propuneri:

1.continuarea reparatiei capitale in cartier pentru toate strazile situate la sud de strada Borzesti (Sfintii Apostoli Petru si Pavel), inclusiv reparatia trotuarelor si a intrarilor in blocuri;
2.plantarea unui numar insemnat de pomi si arbusti (care necesita un numar de interventii minime din punct de vedere al intretinerii) pe arterele de circulatie Ialomita, Demetriade, Antenei si pe strada Ion Ionescu de la Brad, stiut fiind faptul ca acesti copaci si arbusti sunt eficienti pentru absortia zgomotului, a prafului si a gazelor de esapament;
3.plantarea unei perdele forestiere in imediata apropiere a societatilor Linde si Continental Automotive;
4.reamenajarea intersectiei strazilor Holdelor si Sf. Apostoli Petru si Pavel cu aranjamente florale, precum si plantarea de pomi si arbusti in zona apropiata, care sa schimbe in mod fericit peisajul acestui centru de cartier, in prezent total inestetic;
5.amenajarea unei piete agroalimentare pe strada Babadag, in zona UMT, pe un spatiu in care in prezent se desfasoara deja o astfel de activitate;
6.amenajarea unei parcari in spatele blocului de garsoniere de pe strada Macin, UMT;
7.inventarierea spatiilor verzi din cartierul Calea Lipovei si zona UMT si urmarirea aplicarii prevederilor ordonantei verzi (OG-114 /29 iunie ) in scopul cresterii suprafetei de spatiu verde aferente fiecarui locuitor al municipiului;
8.amenajarea unei mari parcari in intersectia Holdelor cu Sfintii Apostoli, care poate fi atit supraterana cit si subterana;
9.amenajarea cantinei de la Scoala Generala 7 cu mobilier destinat pregatirii si servirea mesei.

presedinte C.C.C.

Dan Constantin Goldis

vicepresedinte C.C.C.

Gheorghe Toma