Conservarea mediului ambiental in Cartierul Calea Lipovei

Articol aparut in Monitorul Primariei Timisoara Nr. 61 - Decembrie 2007
Investiţii majore în zonă
În Cartierul Calea Lipo­vei, în anul 2007 s-au investit 8.648.000 lei în reparaţii capitale la infrastructură şi diverse amenajări urbane. Suma investită a fost cu 80% mai mare decât în 2006 şi rezultatul a devenit vizibil. În zona de nord a cartierului, între strada I. I. de le Brad şi Borzeşti s-a realizat o reparaţie capitală a infrastructurii. În primul rând, s-au reabilitat sute de metri liniari de reţea termică, pe străzile Perlei, Silistra, str. Verde, arh. Ion Mincu. Au fost asfaltate străzi şi trotuare pe I. I. de la Brad, Perlei, Silistra, Lăutei, Baghetei, Iasomiei, Holdelor, Verde, Stuparilor, Lucerna. În paralel, au fost reparate aleile şi intrările la blocuri şi s-au amenajat câteva parcări în spaţiile dintre imobile. Şi în zona UMT s-au reparat şi asfaltat câteva străzi, în perimetrul Măcin - Babadag – Dobrogea, şi s-a îmbunătăţit iluminatul stradal. În cadrul programului "Timişoara ecologică”, în lunile august şi septembrie s-au amenajat două locuri de joacă - pe strada Irlanda şi lângă complexul comercial Papilla. Dacă facem un bilanţ sumar,constatăm că din cele opt propuneri de investiţii înaintate de către noi Primăriei pentru 2007, şapte au fost realizate integral şi una parţial - amenajarea străzii Copernic – lucrarea aceasta continuând şi în 2008.
Atitudine constructivă
Pentru anul 2008, Consiliul Consultativ de Cartier a înaintat spre aprobare un set de propuneri care vizează atât continuarea reparaţiilor la infrastructură (la sud de str. Borzeşti), cât şi îmbunătăţirea mediului ambiental. Ca urmare a numeroaselor sesizări primite de la cetăţeni, membrii biroului nostru de conducere au ajuns la concluzia că principala problemă în Calea Lipovei este degradarea mediului. Pe lângă reducerea treptată a spaţiilor verzi şi creşterea traficului auto, în cartier a apărut în ultimii ani şi un disconfort generat de mirosul substanţelor organice provenite din zona industrială. Tocmai de aceea, Consiliul Consultativ de Cartier a elaborat un plan local de acţiune care are ca obiectiv diminuarea efectelor poluării de toate felurile: atmosferică, fonică şi terestră. Concret, măsura a fost determinată de studierea Rapoartelor de mediu publicate lunar de Agenţia de Protecţia a Mediului Timişoara. S-a certificat că locuitorii din Calea Lipovei inspiră zilnic concentraţii de dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, pulberi în suspensie şi compuşi organici volatili care depăşesc uneori normele admise. Toate aceste noxe provin din ţevile de eşapament ale maşinilor care circulă prin cartier şi din emisiile întreprinderile din zonă. Principalul factor poluator cu efect nociv asupra sănătăţii populaţiei este traficul auto de tonaj greu. Acesta se desfăşoară chiar prin mijlocul cartierului (în lipsa şoselei de centură), adică pe străzile Amurgului, Ialomiţa si Demetriade.

articolul poate fi citit in intregime la adresa: http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId=1&viewCat=6&viewItem=2328

Calea Lipovei- un cartier cu aspiratii europene

articol publicat in suplimentul la Evenimentul zilei de vest in 29.12.2007

Scriam in numarul trecut al ziarului ca in Calea Lipovei, in anul 2008, va incepe o noua revolutie. Ca orice revolta clasica, revolutia pornita din cartierul nostru va avea ca obiectiv principal o transformare radicala a tuturor structurilor sociale, economice si politice ale intregului sistem. Fiindca, daca ne gindim bine, la rece, intregul sistem este vinovat pentru actuala stare de lucruri si, in consecinta, el trebuie modificat din radacini. Cine a citit acest paragraf se va gindi ingrozit la miscari de strada, manifestatii diverse si violente gratuite. Va garantam insa ca nu va fi de loc asa! Revolutia noastra se va desfasura prin mijloace pasnice, diplomatice, cu negocieri multiple. Nimic spectaculos nu se va intimpla! Nu va fi ceva palpitant, care sa se intimple la televizor si sa ne tina noptile cu ochii deschisi. Razmerinta noastra va fi amiabila. Vom iesi in strada, evident, dar o vom face pentru a intretine spatii verzi si pentru a planta copaci. Fiindca revolutia din Calea Lipovei este O REVOLUTIE VERDE.
Pare ciudat sa vorbesti de o revolutie verde in sezonul alb. Dar noi vrem sa o gindim din timp si sa o pregatim in cele mai mici amanunte. De altfel, acum cind stam la gura sobei, gindurile noastre sunt cu siguranta mai limpezi, mai asezate. Si, asemeni taranului roman, care isi pregateste ogorul toamna pentru lucrarile de primavara si noi, gospodarii de la oras, locuitorii acestui cartier, ne facem planuri pentru urmatorul sezon primavaratec.
Statistica, intre teorie si practica
Potrivit inregistrarilor de la “Evidenta populatiei”, in cartierul Calea Lipovei domiciliaza 23.859 de adulti si 5613 copii. Asadar, in cartierul nostru locuiesc 29.472 cetateni.domiciliati in 12.219 apartamente cu 27.891 de camere, situate in proportie de 82,7 la suta in blocuri si 17,3 la suta in case particulare. Peste 82 la suta din aceste locuinte sunt proprietate personala, o proportie neatinsa de societatile occidentale. Densitatea populatiei este de 2722 locuitori/kmp, iar distributia pe sexe ne arata ca femeile sunt cu 4 la suta mai multe decit barbatii. Toate aceste date statistice ne demonstreaza ca scriptic stam destul de bine. Suntem pe la mijlocul clasamentului in topul cartierelor oraselor europene cu populatie de sub 1.000.000 de locuitori, atit ca suprafata locuibila/ persoana (15,58 de mp), cit si ca numar de persoane pe camera(1,05). Pretul locuintelor din Calea Lipovei este uneori mai mare comparativ cu pretul locuintelor din cartierele unor orase similare din Germania sau Portugalia. Locuintele noastre sunt mai ieftine decit locuinte asemanatoare din Manchester (Marea Britanie­­), dar mai scumpe decit cele de la Salonic (Grecia). Teoretic, din punct de vedere locativ suntem un cartier european. Ar trebui sa fim fericiti! La mai putin de un an de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cartierul Calea Lipovei este un cartier european. Afirmatia este un motiv de mindrie patriotica si ne ofera garantia ca suntem egalii celorlalti cetateni europeni.Teoria este insa una si practica este alta! Fiindca:
-prin niciun cartier al vreunui oras european de marimea si valoarea Caii Lipovei nu trec 300 de autovehicule de tonaj greu in fiecare ora, asa cum trec prin cartierul nostru;
- in niciun cartier al vreunui oras european zona industriala nu este inconjurata de zone rezidentiale asa cum se intimpla in cartierul nostru;
- in putine cartiere ale oraselor europene, suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor este mai mica decit cea din Calea Lipovei.
Si exemple de acest gen pot continua. Daca le luam in calcul insa numai pe cele enumerate, statistica “egalitara” prezentata mai sus isi pierde din valoare. Cartierul nostru nu mai este atit de european pe cit pare in cifre si, in ultimii 20 de ani, mai degraba s-a depreciat decit s-a apreciat. A crescut doar pretul apartamentelor si al caselor! Desi ele sunt aceleasi ca acum 20 de ani! Si noi, locuitorii suntem aceeasi, numai ca acum suntem ceva mai batrini! Teoretic suntem mai bogati, dar practic nu avem nimic. Decit casa in care stam! In plus, in cei 20 de ani, tot ecosistemul din jurul nostru a inceput sa cada. Strazile s-au stricat, canalizarile s-au infundat, spatiile verzi au devenit gri, betonate. A aparut poluarea, zgomotul, praful. Am fost martorii vii ai unei deprecieri continue. Si am cam stat cu miinile in sin, fara sa facem nimic, privind nostalgic cum ni se strica viata. Daca continuam sa stam asa peste 25 de ani situatia se va agrava. Vom constata, daca vom mai fi in viata, ca pretul apartamentului va fi dublu si ca noi, in fapt, vom fi de doua ori mai saraci.Si de patru ori mai bolnavi.
Ceva trebuie facut…Dar ce?
Cetatenii din cartier, membrii Consiliului Consultativ au inteles ca trebuie facut ceva. Actiunea, oricit de ineficienta ar fi, e mai buna decit lipsa ei. Solutiile apar din activitate si nu din inertie. Membrii consiliului au inceput sa fie activi. De la un timp incoace s-au agatat de gitul primariei si acum nu mai vor sa-si desclesteze gura. Primaria horcaie stins, dar nu are ce face si actioneaza. Spre exemplu, in anul 2007,a investit in cartierul Calea Lipovei suma de 8.468.000 RON pentru reabilitarea retelelor termice, asfaltarea strazilor, a trotuarelor si a intrarilor la blocuri. S-au facut si doua noi locuri de joaca si citeva parcari. Pe scurt, a fost reabilitata jumatate din infrastructura cartierului. In anul 2008 va fi refacuta cealalta jumatate.Se va interveni in tot arealul situat la sud de strada Borzesti. Fiindca la nord de Borzesti s-a cam terminat (cu exceptia strazii Copernic, fireste, unde se lucreaza in continuare). Toate aceste lucruri se vad. Numai cei rau intentionati nu vad. Nordistii cartierului sunt, in general, multumiti. Sudistii cartierului vor fi multumiti la anul. Bun, sa presupunem ca la sfirsitul lui 2008 vom avea intreaga infrastructura reparata. Vom fi mai fericiti, vom trai mai bine? Vor inceta sa circule autovehiculele grele pe Aradului, Ialomita, Demetriade? Poluarea atmosferica va fi mai redusa? Poluarea fonica se va diminua? Raspunsul la toate aceste intrebari este negativ. Oamenii au obosit de cind string semnaturi si fac reclamatii. Eu m-am plictisit de cind trag semnale de alarma. Fiindca problemele din Lipovei nu tin de canalizare sau trotuare. In Lipovei a inceput sa lipseasca aerul. Respiram in fiecare zi si lucrul acesta a devenit suparator. Pe deasupra pe strazile noastre circula in fiecare zi vreo 9000 de masini ale cartierului si vreo 12.000 din afara lui. Masinile nu respira, ele aspira. Tot un drac! Din pacate o masina aspira de 100 de ori mai mult decit respira un om. Dupa socotelile noastre in fiecare zi, in cartierul Calea Lipovei se consuma vreo 60 de milioane de metri cubi de aer. Simbata si duminica mai putin fiindca nu se circula la unguri. Dar, oricum, si in zilele de sarbatori legale ne trebuiesc vreo 30 de milioane de metri cubi. De unde naiba atita aer? Cine fabrica aerul in Romania? Il aduc camioanele turcesti din Germania sau Austria? Nici pomeneala! Acum trei-patru sute de ani, cind veneau turcii, noi pirjoleam ogoarele si otraveam fintinile. Acum e invers. Ne pirjolesc ei vegetatia si ne otravesc aerul. Dar daca mai scriu despre soseaua de centura ma enervez, fac atac de cord si ramine articolul neterminat. Asa ca mai bine sa ne intoarcem la oxigen.
In cautarea oxigenului pierdut
Locuitorii cartierului sunt in cautare de oxigen. Au aflat ca oxigenul e fabricat de natura si au trimis la Maria sa Natura o delegatie. La inceput, Imparateasa verde n-a vrut sa-i primeasca fiindca, dupa parerea ei, in Calea Lipovei, oamenii si-au batut joc de natura: spatiile verzi s-au imputinat, copacii s-au uscat, pe artera Ialomita si Demetriade solul s-a desertificat. Oamenii s-au scuzat,au dat vina pe altii si pina la urma imparateasa, ca o mama buna ce e, le-a promis ca le da oxigenul necesar daca indeplinesc 3 porunci. Prima: sa planteze 7500 de copaci in urmatorii 5 ani. A doua: sa asigure 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor pina in 2013. Si a treia: sa-i pedepseasca aprig pe toti aceia care strica aerul. Oamenii au fagaduit ca vor indeplini poruncile si s-au dus la Primarie. Nu mica le-a fost mirarea cind Mai Marele Orasului a spus ca a primit si el aceleasi porunci nu de la Imparateasa verde ci de la Bruxelles. Alta Marie cu alta palarie, bineinteles! Noroc ca Primaria infiintase intre timp o Directie de Mediu,angajase vreo 20 de oameni, specialisti in domeniu si delegatii nostri au avut cu cine discuta.

Porunci concrete pentru Imparateasa Verde
Dupa dezbateri indelungate, pe harti, acte si studii de fezabilitate, s-au stabilit urmatoarele masuri concrete:
1.In februarie-aprilie 2008 se vor planta peste 1000 de copaci pe aliniamentele stradale: Pasteur, Constantin cel Mare, Ion Ionescu de la Brad, Ialomita, Demetriade si Holdelor, precum si la Gradinita nr 20 si Scoala generala 7.Operatiunea va fi efectuata pe cheltuiala Primariei Timisoara iar puietii vor fi adusi din Ungaria.
2. Toate asociatiile de proprietari din Calea Lipovei care doresc sa planteze copaci sau gard viu in spatiile dintre blocuri, pot face cerere scrisa, stampilata de administrator, la Directia de Mediu din Primarie si vor primi gratuit puieti,arbusti si gard viu.Operatiunea de plantare va fi asigurata de locatari.
3.In primavera 2008 se va amenaja provizoriu intersectia Holdelor-Borzesti,urmind ca in toamna,dupa parcurgerea etapelor de studii si licitatie sa se amenajeze acest centru de cartier intr-o noua conceptie peisagistica.
4.Se vor efectua lunar,masuratori a nivelului de zgomot si a nivelului de noxe pe principalele artere de circulatie si se vor lua probe de sol din zona Piata Noua, zona Continental,str Albinelor pentru verificarea poluarii solului. Rezultatele masuratorilor vor fi publicate in Monitorul Primariei si in caz de depasire a concentratiilor maxime admise se vor lua masurile ce se impun.
5.Se vor studia posibilitatile de construire ale unor parcari ecologice (parcari cu iarba realizate pe un suport material solid din metal sau plastic dur care sustin greutatea masinilor) precum se va analiza si dezbate public varianta inierbarii acoperisurilor bateriilor de garaje.

Cetatenii din cartier si angajatii primariei sunt constienti ca aceste masuri imediate nu vor rezolva decit o mica parte din problemele mediului ambiental din Calea Lipovei. Noi nu vom avea niciodata copacii Londrei sau suprafata de spatiu verde din Stockholm (82 mp /locuitor). Dar sigur este ca la aceasta ora stam mai bine decit Bucurestiul (9mp/locuitor )si Atena (11mp/locuitor).Si daca vom incerca sa facem din Revolutia Verde o preocupare permanenta s-ar putea ca in Cartierul Calea Lipovei sa fie mai usor sa traiesti. Nu stim ce ne rezerva viitorul dar datoria noastra este sa incercam.Altfel ne vor judeca copiii si nepotii nostri.

Dan Constantin Goldis
Presedintele Consiliului Consultativ de Cartier Calea Lipovei.